Criza din Ucraina


Ucraina încearcă de mai mulți ani să fie aderată la Uniunea Europeană, care îi poate deschide orizonturile mai larg. Motivul pentru care țara nu face parte nici în prezent din Uniunea Europeană  este că membri comunității se impart în două categorii: proeuropeni și proruși. Desigur, prorușii se află în zona de confort, fiindu-le teamă de o schimbare și de sovietici.

La aflarea veștii că Ucraina vrea să devină membră a Uniunii Europene, Rusia nu a fost încântată, ba chiar a „înțepat” Ucraina, în speranța de a o intimida și de a-i arăta cine este „șefa”. Desigur, a cauzat diferite conflicte și a lăsat loc de interpretări, agitând spiritele, în special pe cele americane. Subliniez „spirite americane” dintr-un motiv și anume că între cele două mari puteri a existat întotdeauna o competiție. Din cauza protocoalelor, a legilor, a eticii etc, niciuna nu a putut să ia o decizie mai dură și să aplice o sancțiune asupra celeilalte. Au trebuit să „conviețuiască” știind de existența celeilalte.

Ce o leagă pe Rusia de Ucraina este flota sa de submarine nucleare, care a avut baza în portul Balaklava, din Crimeea, multe decenii. În ziua de azi, baza sub numele de Objekt 825 a fost transformată în muzeu. Potrivit thebohemianblog.com, după escaladarea tensiunilor din SUA și URSS, Stalin a ordonat stabilirea flotei nucleare de submarine în Marea Neagră, iar amplasamentul a fost ales în portul din Crimeea.

Un personaj ce joacă un rol important în această poveste este Iulia Timoșenko, prima femeie prim-ministru a Ucrainei, care este și liderul Opoziției. Distinsa doamnă a purtat un mic război cu liderul prorus al Ucrainei și încarcerarea acesteia pe motiv de abuz de putere a iscat numeroase scandaluri la nivel internațional, participantă la operațiunea de salvare a Iuliei fiind chiar Uniunea Europeană.

Vorbim despre un joc al puterilor, despre cine are cea mai mare influență și, desigur, Rusia vrea să demonstreze că ea este.

Mass-media din România

Încă din luna noiembrie a anului 2013 am fost bombardați de către mass-media cu informații legate de criza din Ucraina. Desigur, este o țară ce se învecinează cu România și orice decizie politică luată pe teritoriul acestei țări se va face, probabil, vinovată de amprentele ce vor urma să fie lăsate pe țara noastră. Din acest motiv, presa românească a urmărit cu atenție evenimentele ce s-au desfășurat pe teritoriul Ucrainei.  Cei de la Agerpres au făcut o cronologie (vezi aici) a evenimentelor ce au avut loc în Ucraina, începând cu data de 22 noiembrie 2013 până pe 22 februarie 2014.

Am fost puși la curent, zilnic, cu informații referitoare la protestele ce s-au desfășurat pe străzile din Ucraina, precum și „invazia” trupelor de forță rusești pe teritoriul ei. Acest factor a declanșat în țara noastră un semn de alarmă și mulți ne-am pus întrebarea dacă va avea loc un nou război mondial. Desigur, mai multe voci s-au făcut auzite și au încercat să calmeze spiritele.

Ca răspuns la solicitarea de a convoca urgent CSAT(Consiliul Suprem de Apărare a Țării) pe tema situaţiei din Ucraina, preşedintele Traian Băsescu i-a trimis premierului Victor Ponta o scrisoare prin care l-a invitat la consultări la Cotroceni, împreună cu întregul Guvern. „În opinia României, obiectivul Federaţiei Ruse este federalizarea Ucrainei – şi considerăm că este o gravă încălcare a Constituţiei Ucrainei – şi împiedicarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. Este clar că Federaţia Rusă doreşte destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control integral sau parțial. Nu credem că Federaţia Rusă intenţionează să invadeze Ucraina”, a spus Băsescu, acuzându-l însă pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că „nu a spus adevărul” legat de prezenţa trupelor de la Moscova în Ucraina.(sursa Gândul)

Cei de la Evenimentul Zilei au făcut un top (vezi aici) al declarațiilor președintelui Traian Băsescu cu privire la conflictul din Ucraina. „Afirmația că ne paște un război nu are acoperire, iar cetățenii României sunt în deplină siguranță.” a declarat acesta.

Un alt top interesant este cel făcut de cei de la România Liberă (vezi aici) și mi s-a părut interesantă afirmația „Vedeţi că aveau ruşii dreptate să se teamă că ne putem pune scutul? Dar e fals: ruşii nu o duc economic strălucit şi nu e momentul să sfideze pe toată lumea. Acestea fiind spuse, războiul rece e peste noi şi cu cît îi umplem de mai multe sancţiuni cu atît avem mai mult ce negocia cu ei. Deocamdată ne umplu ei cu propagandă cu fasciştii ucraineni (există şi ei, dar mai modeşti).” După cum spuneam, mai multe voci au încercat să se facă auzite și să calmeze spiritele.

Am găsit pe Wikipedia o informație eronată (vezi aici) cum că „ Factorul declanșator a fost abrogarea legii referitoare la limbile cu statut regional prin care mai multe limbi folosite în Ucraina, inclusiv româna, au fost scoase din uzul oficial.”Complet greșit. Adevăratul factor declanșator a fost încarcerarea liderului Opozanței, Iulia Timoșenko. Este și normal ca atunci când un șef mai mare crede cu desăvârșire în ceva opus a ceea ce crede un șef mai mic, însă șeful mai mic are un procentaj destul de ridicat de a-i face pe angajați să creadă în ce crede el. În aceste condiții, șeful mai mare riscă să-și piardă statutul în favoarea șefului mai mic, pe care majoritatea va cere să fie pus la putere. Așa s-a întâmplat și în cazul Iuliei Timoșenko. De teama de a nu-i „converti” pe proruși, președintele Ucrainei a ales să aducă acuzații la adresa fostului premier, ducând la încarcerarea acestuia.

Evenimentul Zilei ne informează că Ministerul ucrainean al Sănătății a anunțat, pe 23 mai 2014, decesul a 16 militari datorat unui atac cu grenade și mortiere în regiunea Donețk și decesul unui alt militar ce și-a pierdut viața în regiunea Lugansk. Militarii au fost uciși în ciocniri cu „teroriștii” în zona Volnovakha, din regiunea Donețk. Joi, mai mulți insurgenți pro-ruși înarmați au atacat patru mine de cărbune din regiunea separatistă Lugansk, potrivit ministerului ucrainean al Energiei. „În urma atacului, minele şi-au suspendat activitatea. Sub ameninţarea armelor, teroriştii cer să li se furnizeze explozibili”, a declarat ministerul, adăugând că le-a cerut serviciilor de securitate să reacţioneze „de urgenţă”.
Separatiștii au intrat în conflict cu forțele de securitate din Donețk de câteva săptămâni.

Aceste atacuri, comise în regiunile Lugansk şi Doneţk, au loc cu trei zile înainte de alegerile prezidenţiale considerate cruciale pentru viitorul ţării după şase luni de criză politică care a condus ţara în pragul unui război civil.

Armata ucraineană a lansat la 13 aprilie o operaţiune militară pentru preluarea controlului asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk, aflate în mare parte sub controlul separatiştilor proruşi, regiuni care şi-au proclamat suveranitatea în urma referendumurilor pentru independenţă.

Potrivit ONU, cel puţin 127 de persoane – militari ucraineni, separatişti proruşi şi civili – au fost ucise în „confruntări violente” în perioada 13 aprilie-16 mai.

Pe plan internațional

NATO a criticat Rusia pentru că a mutat granița în interiorul Georgiei, mai precis pe teritoriul Republicii Separatiste Abhazia. Moscova a susținut că este doar o măsură temporară de extindere a zonei de securitate în jurul Olimpiadei de la Soci. Ce este interesant este faptul că Georgia nu mai are din 2008 relații diplomatice cu Rusia  și nu a trimis nicio delegație guvernamentală la Soci, atleții putând să concureze la Olimpiadă. Relația nu tocmai prietenoasă dintre cele două țări se datorează unui conflict dintre cele două, unde Rusia abia a recunoscut Abhazia și o altă republică separatistă georgiană, Osetia de Sud. Revenind în zilele noastre, acțiunea Rusiei nu a fost una legală, ea încălcând suveranitatea țării, chiar dacă Rusia susținea că este o măsură temporară de creare a unei zone de securitate în jurul Olimpiadei. Ea a mutat „doar” 11 km granița în interiorul Abhaziei. Putem compara situația cu una banală din viața cotidiană. Să presupunem că stăm într-o casă cu o curte destul de mare, iar la o distanță mica de noi se află curtea vecinului, doar că cele două curți sunt despărțite de un părculeț pentru copii. Părinți fiind și noi, la rândul nostru, ne lăsăm odraslele să se joace aproape de casă, în părculeț, dar spațiul dedicat lor nu este cel mai sigur, așa că ne luăm măsuri de securitate și instalăm camere de luat vederi în curtea noastră, dar și în cea a vecinului, fără acordul lui. Frumos, nu?! Poate că pretextul e unul bun, însă este lipsit de relevanță dacă ne gândim la situația reală. Este complet inutilă acțiunea Rusiei.

În martie, mai mulți soldați ucrainieni au fost blocați în bazele lor militare din Crimeea de către trupele rusești, iar steagurile ucrainiene din peninsulă au fost date jos și înlocuite cu unele rusești. Din acest motiv, secretarul general al NATO, karl Fogh Rasmussen, a cerut Rusiei să înceteze amenințarea militară la adresa Ucrainei.

Zeci de specialişti ai serviciilor de informaţii şi ai poliţiei federale din SUA consiliază guvernul de la Kiev pentru a pune capăt rebeliunii din estul Ucrainei şi pentru a crea un dispozitiv de securitate eficace, scrie Bild am Sonntag, ediţia duminicală a cotidianului Bild.

 

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a anunțat la Geneva un acord cu Statele Unite, Uniunea Europeană și Ucraina privind etapele pentru detensionarea crizei ucrainene.”Toate grupările armate ilegale trebuie să fie dezarmate, toate clădirile ocupate ilegat trebuie redate proprietarilor legitimi, toate străzile, piețele și alte locuri publice din orașele ucrainiene trebuie eliberate. Rusia nu are nicio dorință să trimită trupe în Ucraina. Nu avem niciun fel de dorință să trimitem trupe în Ucraina. Acest lucru ar fi împotriva intereselor noastre fundamentale”, a susținut șeful diplomației rusești.

Misiunea de supraveghere pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) va fi însărcinată să ajute autoritățile ucrainene să puna în practică acesta măsuri.

 

Adevăratul factor al crizei în Ucraina

Urmărirea penală a Iuliei Timoșenko a provocat o gravă criză între Ucraina și Uniunea Europeană, care a văzut motivații politice în aceste procese și a cerut eliberarea opozantei. Pentru a înțelege mai bine cine este Iulia Timoșenko și ce legătură are aceasta cu criza din Ucraina si Uniunea Europeană,  am făcut o scurtă prezentare a ei, inclusiv o ordine cronologică a evenimentelor ce s-au desfășurat.

Iulia Timoșenco a fost prima femeie prim-ministru din Ucraina și a fost alături de Viktor Iușcenko, unul din liderii importanți ai Revoluției Portocalii. Unele publicații din Occident au denumit-o Ioana D’Arc  a acestei Revoluții.

Înainte să fie membru al Parlamentului, Iulia Timoșenko era o binecunoscută femeie de afaceri  în domeniul gazelor naturale, iar în anul 2005 ea a fost clasată pe locul trei în topul femeilor cele mai puternice din lume. Tot în același an, între 24 ianuarie și 8 septembrie, ea a fost demisă de președintele Iușcenko sub pretextul problemelor de corupție. Doi ani mai târziu, în urma alegerilor parlamentare, Timoșenko a devenit din nou prim-ministru al Ucrainei, candidatura ei fiind propusă chiar de președinte, iar în 2010 a candidat la alegerile prezidențiale, dar a fost învinsă de Viktor Ianukovici.

La un an dupa ce a fost aleasă, din nou, prim-ministru, Iulia primește o sentință de 7 ani de închisoare, fiind acuzată de abuz de putere. Această acțiune a fost privită cu suspiciune de Uniunea Europeană și Federația Rusă, ca urmare a implicării sale în anularea relațiilor comerciale cu Rusia, în 2009, ceea ce a determinat, pentru Ucraina, sporirea considerabilă a prețului gazelor, ducând la o mai mare presiune asupra economiei. Iulia Timoșenko a depus o plângere la CEDO (Convenția Europeană a Drepturilor Omului) susținând că i-au fost încălcate drepturile. CEDO i-a dat câștig de cauză și a declarat că trimiterea ei în închisoare de către regimul Viktor Ianukovici a fost „ilegală și arbitrară”.

În anul 2012, Iulia Timoșenko a făcut un apel, împotriva condamnării sale pentru abuz de putere, la Tribunalul Suprem al Ucrainei, însă a fost respins, fapt ce a dezamăgit Uniunea Europeană. Michael Mann, purtătorul de cuvânt al șefului Afacerilor Externe din UE, Catherine Ashton, a precizat că „Uniunea Europeană este profund dezamăgită de procedurile juridice care au împiedicat două persoane din opoziție de la participarea la alegerile parlamentare” (a doua persoană fiind Iuri Lutsenko). La scurt timp după apelul Iuliei, senatul american a amenințat că va impune sancțiuni politice în Ucraina, în cazul în care Iulia nu va fi eliberată din închisoare.

Pe data de 21 noiembrie 2013, parlamentarii ucraineni au respins o serie de amendamente care i-ar fi permis Iuliei Timoșenko să fie transferată în Germania pentru a primi tratament; aceasta era una din condițiile impuse de UE pentru semnarea unui acord de liber schimb, care ar fi precedat o posibilă aderare a Ucrainei.

 

Timoșenko a fost eliberată în urma presiunii populare care a determinat, ca pe 21 februarie 2014, Parlamentul să elimine din codul de procedură penală articolul în urma căruia fusese Iulia condamnată.

Pe 24 februarie 2014, Iulia Timoșenko și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale anticipate din 25 mai. După ce a fost eliberată din închisoare, ea a mers în Piața Independenței de la Kiev, unde a susținut un discurs în fața protestatarilor, declarând că ”Vinovații pentru decesele din această săptămână trebuie să fie pedepsiți. Dictatura a căzut. Voi sunteți eroii, toate generațiile următoare se vor mândri cu voi! Mă întorc la muncă!”

Importanța geostrategică a Ucrainei pentru Rusia

Poziţia geostrategică a Ucrainei este importantă pentru extinderea perimetrului de securitate a Rusiei . Obiectivul actual al Rusiei  este de  a-şi reface dominaţia în fostele republici ale URSS. Faptul că identitatea naţională ucraineană este incorporată de Moscova  într-o origine comună care datează din perioada Rusiei Kievene ,serveşte acţiunii Rusiei de a pune bazele unei noi uniuni culturale care să servească intereselor politice ale Rusiei. Presiunile economice din partea Kremlinului şi-au atins obiectivul de a îndepărta Kievul de o eventuală integrare în comunitatea europeană. Ameninţările cu secesiunea populaţiei de etnie majoritară rusă din Crimea şi Estul Ucrainei, sprijinite direct de Moscova,  sunt un nou motiv pentru care Ucraina nu-şi poate permite o îndepărtare politică de Rusia.

Termenul de etnie şi naţionalitate sunt  nişte concepte relativ moderne care nu pot descrie exact originea grupului slavilor de est, din care fac parte ucrainenii ,ruşii şi bieloruşii. Actualele grupuri etnice care îşi au originea în marele grup al slavilor de est erau clasificate de lingviştii şi etnologii din secolului al XIX lea sub următoarele  denumiri: Marii ruşi(ruşii), Micii ruşi(ucrainenii) şi Bieloruşi. Studiile etnografice din secolul al XIX lea noteză diferenţele lingvistice şi culturale dintre actualele grupuri etnice ale slavilor din est, dar nu au putut să traseze o graniţă clară între teritoriile ocupate de aceste grupuri.  A divide originea unei comunităţi pe etnii nu este un instrument analitic prea util. O comunitate ligvistică nu este acelaşi lucru cu un stat naţional.

Cu toate că există diferenţe majore între cele trei grupuri ,în perioada premodernă ei  au fost identificaţi sub denumirea de ruşi, care apoi şi-au dezvoltat nişte identităţi ruse aparte. Identitatea etnică a ucrainenilor (micii ruşi) se dezvoltă începând cu secolul al XVI lea , iar identitate ruşilor(începând cu Rusia Imperială).( sursă Russia-Ukraine-Travel)

 

Interdepenţa politică şi economică între Rusia şi Ucraina

Înainte de a discuta dependenţa energetică a Ucrainei de gazul rusesc ,este oportună şi o analiză a  importanţei Ucrainei  pentru statutul de putere regională a Moscovei.

Cele mai multe analize care au subliniat importanţa economică a Ucrainei pentru Rusia s-au bazat pe următoarele afirmaţii false:

1.      Ucraina este grânarul Rusiei. Fără aprovizionarea cu produseagricole din Ucraina , Rusia ar suferi de foame.  Un argument împotriva acestei afirmaţii este faptul că statisticile exporturilor de grâne din Ucraina arată faptul că statul ucrainean exportă cea mai mare parte din producţia sa de cereale căre Europa de Vest .  Doar 15% din volumul exporturilor de cereale din Ucraina , se îndreaptă către Rusia.  Grâul ucrainean a avut întotdeuna competitori puternici pe piaţa de cereale din Moscova şi Sankt Petersburg. Producţia internă de cereale a Rusiei acoperă integral  necesarul său de consum şi îi permite să  facă şi exporturi.

2.      Ucraina separă Rusia de Marea Neagră şi Mare Azov , închizând astfel accesul Moscovei pe pieţele externe. Într-adevăr. mai mult de jumătate din exporturile Imperiului ţarist şi a URSS au utilizat porturile de la Marea Neagră,dar diferenţa o face faptul că majoritatea exporturilor făcute din porturile de la Marea Neagră , erau făcute de nave comerciale aparţinând etnicilor ucraineni. Conform statisticilor oficiale  a transporturilor de mărfuri pe cale ferată din Rusia , cel mai folosit port din sud a fost Rostov pe Don. Cea mai mare parte a exporturilor ruseşti sunt efectuate din porturile de la Marea Baltică.În 2006 ,portul Primorsk de la Marea Baltică a ocupat primul loc la exportul de petrol brut. Ucraina nu a restricţionat utilizarea în comun cu Rusia , a porturilor din Marea Neagră.

3.       Ucraina este indispensabilă Rusiei în ceea ce priveşte aprovizionare cu cărbune şi minereu de fier. Afirmaţia este complet nefondată , având în vedere că Ucraina nu are altă sursă de energie proprie decât cărbunele din bazinul Doneţk. Nici nu se pune problema  ca Ucraina să exporte din producţia sa de cărbune. Rusia are cantităţi enorme de cărbune în regiunea Urali şi Siberia. În ceea ce priveşte exportul de minereu de fier, Ucraina exportă într-adevăr cantităţi semnificative Rusiei ,dar nu într-o măsură care să ne facă să afirmăm că există o dependenţă rusă faţă de minereul de fier din Ucraina. În plus Rusia are foarte multe regiune unde există minereu de fier care nu este exploatat . Oricum zăcămintele de minereu de fier a Ucrainei sunt de mici dimensiuni comparativ cu ce necesită Rusia.

Demontând aceste afirmaţii ,putem trage concluzia că pentru Rusia , Ucraina are doar un interes geostrategic. ( sursă Alexandru Danilov)

 

 

Concluzii

Factorii declanșatori ai crizei în Ucraina au fost mai mulți, însă cel mai important factor a fost încarcerarea primei femei prim-ministru a Ucrainei, Iulia Timoșenko. Ce a atras atenția a fost faptul că ea era adversara președintelui țării, era liderul Opozanței și a afirmat, în timpul sentinței sale, că primește un tratament neadecvat în carceră, făcând de multe ori apel la Curtea de Justiție.

Rusia nu este dependentă de Ucraina, în special de resursele naturale ale acesteia, ea având la rândul ei resurse naturale, multe neexploatate chiar.

România se află în siguranță, iar nașterea unui război mondial este departe de a fi realizabilă.

O duminica frumoasa


Daca nu ai chef sa stii ce am facut eu ieri, atunci cauta-ti altceva mai bun de citit.

Ai incercat sa pui vreodata accentul pe ultimul „i” din cuvantul „duminica”? Daca nu, incearca pentru ca e fun. Eu obisnuiam sa spun asa cand eram foarte mica, iar mama se amuza pe seama mea. Plus alte chestii fun, ca eram un one-kid show haha.

Ei bine, nu stiu cum ati petrecut voi week-endul, dar eu m-am plimbat. Ieri am iesit cu o prietena la o plimbare, in orasul natal (Eforie Sud) si am facut doar 300 de poze. Vremea a fost placuta, dar ciudata totodata. Soarele se juca de-a v-ati-ascunselea si vantul ajuta ca frigul sa se strecoare-n oase. Stiu, minunate figuri de stil sau mai bine zis figura ca e doar una. Anyways, atmosfera a fost placuta, multe rasete, poze, iar rasete, iar poze si multa miscare.

Ador sa ma plimb, sa fac miscare si sa fotografiez tot ce-mi iese in cale (stiu, am facut o rima). Eu m-am cam plictisit sa fotografiez marea. I-am facut atatea poze pana acum, incat pozele respective nu ma mai impresioneaza cu nimic. Cand marea e prea boring (not boring cand sunt valuri si ai ceva „actiune” in cadru) incerc sa apelez la cer (asta daca nu e si el boring si are si niste norisori interesanti pe acolo, sus), dar cand niciunu` nici altu` nu ma ajuta cu nimic, atunci ma scapa un subiect (care, ieri, era prietena mea) , iar celelalte doua devin doar background.

Am incercat sa fiu atenta la compozitie, la unghiuri, am folosit regula celor 3, mi-au mai iesit cateva poze arse (dar mie imi plac si asa), ce nu mi-a placut la compozitie am schimbat in Photoshop, stuffs like that. Ce nu inteleg este faptul ca unii oameni recomanda fotografierea la inceputul zilei si sfarsitul zilei, nicidecum la amiaza si mi se pare cam ciudat. E placut sa vezi un rasarit, dar puterea de lumina este aceeasi cu cea de dupa-amiaza. Chiar nu am observat nicio diferenta dintre lumina de la ora 10 a.m.  si cea de la ora 12 p.m., decat una si aceea ca lumina bate dintr-un alt unghi, dar si asta in functie de locul in care esti tu pozitionat difera.

Daca in spatele subiectului tau se afla soarele, foloseste un blit, nu te opreste nimeni, iar razele soarelui te pot ajuta in adaugarea unui filtru mai cald si efectul de lens flare din ps, fara ca tu sa misti un deget in vreun program de editat.  Am realizat si poze seara, cu blit, fara blit si au fost placute, depinde de ceea ce iti doresti tu sa iasa. Cele facute seara, tot nu imi plac atat de mult precum cele de dupa-amiaza. Nu mai e lumina aia pe care o poti manipula si stii ca e acolo si o sa fie pentru cateva ore bune.

Pentru mine, tot ce incepe de la ora 12 si se termina la ora 18, inseamna desfasurarea actiunii (momentele subiectului)  :))))

Asa, ca un mare rezumat, a fost frumos. Am gasit un loc nou pe care vreau sa-l exploatez cu fotografiile, am vazut o lebada singurica, doua pisici alintate, un beaggle super scump caruia nu i-am putut rezista si l-am mangaiat putin pe spate (se vede in poze cat de tare ii placea), am vazut un curcubeu de toata frumusetea, am facut multe poze sarind in aer (nu-s terorist sinucigas) pana au inceput sa ma doara picioarele de la aterizari:))) A fost o duminica placuta. Multumesc, Filiz !

Mai jos am adaugat niste poze de ieri, care sunt neprelucrate (mai putin una, i-am adaugat un filtru-doua). Enjoy !

IMG_8537-02 IMG_8582 IMG_8590 IMG_8631IMG_8651 IMG_8633 IMG_8653 IMG_8662 IMG_8664 IMG_8665 IMG_8677o adooor 02 IMG_8679 IMG_8683 IMG_8741IMG_8757IMG_8700IMG_8704 IMG_8723IMG_8727IMG_8779 IMG_8795 IMG_8797 IMG_8798 IMG_8799